Învățarea programării nu mai este rezervată doar adolescenților sau adulților – datorită unor instrumente inteligente și prietenoase, precum robotelul Artie 3000, copiii pot învăța conceptele de bază ale codării într-un mod distractiv și interactiv.

Artie 3000 este mai mult decât o jucărie: este un mini-robot educativ creat special pentru a-i introduce pe copii în universul logicii, al gândirii algoritmice și al creativității digitale. Recomandat copiilor cu vârste între 7 și 12 ani, acest robot inteligent transformă programarea într-o aventură captivantă, în care fiecare linie de cod duce la o operă de artă.

Cum funcționează robotelul Artie 3000

Artie 3000 este un robot de desen programabil. Copiii scriu coduri simple care controlează mișcările robotului, iar acesta desenează pe hârtie exact ceea ce a fost instruit să facă. La baza funcționării sale stă o interfață intuitivă, care poate fi accesată printr-un browser web, fără a fi nevoie de conexiune la internet.

Artie creează propriul său hotspot Wi-Fi, la care copilul se conectează de pe tabletă sau laptop. Robotul acceptă mai multe limbaje de programare, de la cele vizuale (precum Blockly, Snap! sau Artie UI) – ideale pentru începători – până la limbaje avansate precum Python sau JavaScript, ceea ce îl face potrivit pentru toate nivelurile de cunoștințe.

Pachetul conține robotul, patru markere lavabile (care se montează în suportul robotului), cablu de conectare și fișe cu exemple de cod și forme ce pot fi desenate.

Beneficiile educaționale ale lui Artie 3000

1. Învățare prin joacă
Copiii învață concepte de bază din programare fără să își dea seama că „studiază”. Procesul este natural, intuitiv și, cel mai important, distractiv. Rezultatul vizual (desenele realizate de robot) oferă satisfacție imediată și încurajează explorarea continuă.

2. Dezvoltarea gândirii logice și spațiale
Pentru a-l face pe Artie să deseneze o anumită formă, copiii trebuie să gândească pas cu pas: câți pași să meargă înainte, în ce direcție să se întoarcă, cât să rotească. Aceasta antrenează gândirea logică, atenția și capacitatea de a anticipa rezultatele.

3. Creativitate și personalizare
Spre deosebire de alte jucării educative, Artie îmbină programarea cu arta. Copiii își pot crea propriile modele grafice, scrisuri decorative sau mandale, învățând astfel cum să îmbine tehnologia cu expresia artistică.

Un instrument ideal pentru acasă sau în sala de clasă

Artie 3000 este folosit cu succes atât în contexte educaționale informale, acasă, cât și în școli, în cadrul orelor de informatică sau cluburilor de programare. Profesorii îl apreciază pentru versatilitatea lui, iar părinții pentru faptul că oferă un echilibru perfect între ecran și activitate practică – copiii scriu coduri pe laptop, dar rezultatul este palpabil, pe hârtie.

Este un cadou educativ excelent pentru orice copil curios, pasionat de roboți, desen sau tehnologie, și un prim pas sigur în lumea fascinantă a programării.

În cele mai multe cazuri, canalul lacrimal blocat se rezolvă de la sine, dar există situații în care sunt necesare intervenții suplimentare.

Cauzele blocării canalului lacrimal la bebeluși

Blocarea canalului lacrimal este de obicei congenitală, ceea ce înseamnă că apare în urma unor particularități anatomice ale canalului lacrimal, prezente încă de la naștere. Canalul lacrimal se formează complet în timpul sarcinii, dar, la unii bebeluși, canalul poate fi încă acoperit de o membrană subțire la naștere, împiedicând astfel drenajul lacrimilor.

În cazuri rare, blocajul poate apărea din cauza unor infecții sau inflamații, care îngustează sau obstrucționează canalul. Un bebeluș cu canalul lacrimal blocat va prezenta, de obicei, simptome destul de clare, printre care:

• Ochii par constant umezi sau lacrimile curg pe obraji chiar și atunci când bebelușul nu plânge.
• Acumularea lacrimilor poate duce la inflamarea ușoară a pleoapelor.
• În unele cazuri, pot apărea secreții galbene sau albicioase la colțurile ochilor, mai ales după somn. Aceste secreții indică uneori o infecție a canalului lacrimal.
• Din cauza acumulării lacrimilor, pielea din jurul ochilor se poate înroși și irita.

Cum se diagnostichează canalul lacrimal blocat

Diagnosticul este stabilit, de obicei, de un medic pediatru sau oftalmolog pediatric, pe baza simptomelor și a unei examinări simple. În cazuri rare, pot fi necesare teste suplimentare pentru a confirma blocajul și pentru a determina exact unde se află acesta.

Testele imagistice sau colorimetrice sunt însă mai puțin frecvente la bebeluși, fiind folosite doar dacă medicul suspectează complicații.

Tratament pentru canal lacrimal blocat

În cele mai multe cazuri, canalul lacrimal blocat la bebeluși se rezolvă de la sine în primele luni de viață, pe măsură ce canalul se deschide natural. Cu toate acestea, există câteva metode recomandate pentru a accelera vindecarea și pentru a reduce disconfortul:

1. Masajul delicat al canalului lacrimal este o tehnică recomandată de mulți specialiști și poate ajuta la deschiderea acestuia. Masajul se face apăsând ușor la colțul interior al ochiului, în zona canalului lacrimal, aplicând o presiune ușoară și mișcând degetul în jos.
2. Pentru a preveni infecțiile și acumularea secrețiilor, este indicat să curățați ochii bebelușului cu un tifon steril umezit în ser fiziologic. Acest lucru ajută la îndepărtarea secrețiilor și menține zona ochilor igienizată.
3. În caz de infecție, medicul poate recomanda un unguent antibiotic pentru a preveni complicațiile. Este esențial ca părinții să nu aplice antibiotice sau alte soluții fără recomandarea unui specialist.
4. În cazuri foarte rare, dacă blocajul nu se rezolvă până la vârsta de un an, medicul poate sugera o intervenție simplă, numită sondaj lacrimal, prin care canalul lacrimal este deschis folosind o sondă mică și flexibilă.

Deși majoritatea cazurilor de canal lacrimal blocat la bebeluși se rezolvă fără probleme, părinții trebuie să fie atenți la posibilele semne de complicații, precum înroșirea intensă a ochilor, umflarea pleoapelor sau febra. În astfel de cazuri, consultul medical este esențial pentru a preveni dezvoltarea unor infecții mai grave, cum ar fi dacriocistita (infecția sacului lacrimal).

Canalul lacrimal blocat la bebeluși este o afecțiune relativ comună și, în cele mai multe cazuri, ușor de gestionat. Cu îngrijire adecvată și, atunci când este necesar, cu intervenția unui specialist, această problemă poate fi rezolvată cu succes, asigurând confortul și sănătatea oculară a celor mici.

În acest articol, vom explora ce este autismul virtual, cum îl putem recunoaște, și ce putem face pentru a proteja pe cei dragi de acest fenomen.

Autismul virtual, numit și sindromul dispozitivelor electronice, se referă la dependența excesivă de tehnologie și la utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice, inclusiv telefoane mobile, tablete și computere.

Această dependență poate duce la izolarea socială și la evitarea interacțiunii umane directe. Deși nu este considerată o afecțiune medicală, utilizarea excesivă a tehnologiei poate avea consecințe negative asupra sănătății mintale și fizice.

Deși nu există un set clar de simptome pentru autismul virtual, există unele semne de avertizare pe care părinții și tutorii îi pot căuta. Una dintre primele semne este utilizarea excesivă a dispozitivelor electronice, atât acasă, cât și în afara casei.

Copiii sau tinerii care petrec mult timp cu dispozitivele electronice pierd din vedere interacțiunea socială directă, și pot prezenta interes scăzut pentru alte activități care nu implică tehnologia.

Un alt semn de autism virtual este izolarea socială, alegerea să petreacă timp singuri pe dispozitivul lor electronic, în detrimentul timpului petrecut cu prietenii și familia. Copiii sau tinerii care suferă de autism virtual pot avea dificultăți în a stabili relații și în a comunica cu ceilalți în mod corespunzător. Aceștia pot prezenta dificultăți în a recunoaște și a interpreta emoțiile și limbajul corporal.

Pe lângă aceste semne, simptomele autismului virtual pot include dificultăți în a se concentra la școală sau la muncă, iritabilitate, anxietate și insomnie. Aceste simptome, dacă sunt lăsate netratate, pot duce la probleme de sănătate fizică și mintală, inclusiv obezitate, probleme de vedere și anxietate socială.

Pentru a proteja copiii și tinerii de autismul virtual, este important ca părinții și tutorii să întreprindă măsuri preventive. Acestea pot include limitarea timpului petrecut cu dispozitivele electronice, promovarea interacțiunii directe cu alți copii și tineri în medii sigure și organizarea activităților recreative care implică timp petrecut în aer liber și sport.

Este important ca părinții să modeleze comportamentul de utilizare a tehnologiei și să ofere copiilor și tinerilor modele pozitive.

În plus, poate fi util să abordați problema autismului virtual discutând cu copiii sau tinerii implicați în această problemă. Încercați să înțelegeți motivul pentru care petrec atât de mult timp cu dispozitivele electronice și asigurați-vă că aveți discuții deschise despre impactul acestora.

Încurajați-i să își petreacă timpul cu prietenii, să se implice în activități extracurriculare, și să găsească alte modalități de a-și petrece timpul liber care să nu implice tehnologia.

În cazul în care copilul sau tânărul prezintă simptome de anxietate, depresie sau alte probleme de sănătate mintală, este important să căutați ajutor profesionist. Psihologii și terapeuții pot ajuta la abordarea problemelor legate de autismul virtual și să ofere sprijin pentru recuperarea și îmbunătățirea sănătății mintale.

În concluzie, autismul virtual reprezintă o realitate alarmantă, care poate avea efecte negative asupra copiilor și tinerilor. Este important să recunoaștem semnele acestui fenomen, și să luăm măsuri preventive pentru a proteja pe cei dragi.

În ciuda provocărilor cu care se confruntă copiii și tinerii în lumea virtuală, există întotdeauna posibilitatea de a promova interacțiunea umană directă și de a oferi experiențe valoroase care să îi ajute să se dezvolte și să crească armonios.

Bebelusul nu va avea probabil aceeasi perceptie a textului si a imaginii ca un adult, dar ceea ce conteaza este ca se recunoaste pe sine ca fiinta de vorbire, deoarece cuvantul i se adreseaza.

A inconjura copilul cu carti intre 0 si 1 an, insemna a-i arata ca aceste obiecte fac parte din mediul sau, din lumea comuna. Este inceputul unei relatii pe care parintele o poate impartasi in jurul cartii si care poate continua de-a lungul copilariei sale sau chiar dincolo.

Cartea, un obiect de descoperit

Cartea este un obiect care poate fi lasat la indemana copilului de la o varsta frageda, insotit de adult, va invata devreme sa nu o deterioreze. Inca din primul sau an, copilul poate intoarce paginile cartilor, poate descoperi diferite subiecte, diferite formate. Poate observa culori, forme, contraste.

Un moment de impartasit

Citirea unei carti unui copil ofera timp pentru impartasirea cu adultul. Este un moment privilegiat, intim, confortabil, care creeaza un contact fizic. Adultul se ofera copilului si copilul „se lipeste” de el. Este un moment care linisteste si calmeaza.

De la povestea auzita pana la dezvoltarea propriului limbaj

Intalnirea timpurie a copiilor cu cartile este, de asemenea, un factor in dezvoltarea limbajului. In carti, copilul intalneste o forma de limbaj mai elaborata decat cea care este folosita in viata de zi cu zi, aceasta este ceea ce se numeste limbajul naratiunii si care este opus limbajului faptelor. Limbajul narativ este cel al povestilor, ceea ce situeaza un eveniment in timp si spatiu. Permite accesul la imaginatie si gandire.

Cu cat copilul se confrunta mai devreme si mai frecvent cu limbajul povestii, cu atat construieste un limbaj oral bogat si cu atat dobandeste abilitatile de a accesa limbajul scris si de a deveni el insusi cititor.

Daca invatarea cititului la copii nu este intotdeauna usoara la inceput, odata stapanita, deschide usile catre lumile magice sau imaginare, ii face sa calatoreasca si le permite multe descoperiri. Cititul este o activitate cu multe beneficii.

• O mai buna cunoastere a limbii

Datorita numeroaselor povesti pe care le ofera, lectura le permite copiilor sa descopere cuvinte noi si astfel sa isi imbogateasca vocabularul. Nu este nevoie de un dictionar, datorita contextului, poate fi usor sa inteleaga sensul general al cuvintelor.

In functie de cartile alese, lectura le permite sa abordeze propozitii complexe cu o gramatica solicitanta. Intrarea in lumea basmelor inseamna, de asemenea, descoperirea anumitor momente de conjugare, cum ar fi perfectul simplu.

• Cultiva

Cu cat copilul citeste mai mult, cu atat acesta se va cultiva mai mult pe sine. Intr-adevar, lectura este ca o gradina secreta pe care fiecare carte o impodobeste, ca o floare.

• Scade stresul

Cititul este o pauza, un moment de calm, fara stres, deosebit de apreciat de parinti. A fi ocupat in tacere, aproape oriunde – este unul dintre cele mai mari avantaje ale lecturii.

Seara, este o activitate deosebit de relaxanta, care permite pregatirea corpului pentru somn. Pentru adolescentii care nu pot adormi, cititul este recomandat in special.

• Dezvolta imaginatia

Cititul romanelor ii face pe copii si adolescenti sa calatoreasca in alte lumi, alte locuri sau alte vremuri. Ii scoate din viata de zi cu zi si din rutina lor.

Astfel ajuta la hranirea imaginatiei lor, dar si la dezvoltarea ei. Apoi nu mai ramane decat sa viseze si sa-si creeze propriile povesti.

Studiile au aratat ca lectura poate dezvolta o retea neuronala care ii ajuta pe oameni sa inteleaga sau sa gandeasca in moduri mai complexe.

Cititul este foarte recomandat copiilor, mai ales ca in aceasta perioada creierul este in plina dezvoltare pana la varsta de 18 ani.  De asemenea, acesta face ca memoria sa functioneze – este un adevarat sport al creierului.

Cu siguranta, exista multe tipuri de droguri, deci nu este intotdeauna usor ca un parinte sa stie cum sa identifice consumul de droguri la adolescent. Insa, este bine sa observe daca ceva nu este in regula. Iata cateva dintre cele mai evidente indicii:

• Schimbarea comportamentului

In primul rand, schimbarea comportamentului este cel mai evident semn ca se intampla ceva. In acest sens, este posibil ca adolescentul sa aiba din ce in ce mai putin contact cu familia si acest lucru din cauza faptului ca incepe sa consume droguri.

Intr-adevar, consumul de droguri determina o scadere a comunicarii intre adolescenti si parintii lor, schimbari bruste de caracter si chiar neglijarea aspectului lor fizic.

• Aspectul ochilor

In afara de comportament, ochii sunt una dintre cele mai bune referinte pe care le pot avea parintii daca adolescentul consuma droguri. De exemplu, daca adolescentul fumeaza canabis sau bea alcool, ochii lui pot fi mult mai rosii decat de obicei. Daca a consumat cocaina, pupilele sale sunt de obicei dilatate.

• Cheltuieli neobisnuite pentru droguri

In cele din urma, unul dintre cele mai clare indicii ca adolescentul consuma droguri este ca el incepe brusc sa cheltuie mai multi bani decat de obicei sau trebuie sa aiba intotdeauna ceva pentru el. Acest lucru poate indica de fapt ca a adoptat noi obiceiuri. Insa, acest fapt nu confirma intotdeauna presupunerile, deoarece el poate cheltui mai multi bani decat de obicei, deoarece a inceput o relatie si planurile sau activitatile sale s-au schimbat.

O modalitate buna de a afla este cu siguranta sa fie intrebat ce face cu acesti bani. Conversatia deschisa si onesta poate oferi indicii cu privire la modul in care copilul a inceput sa cheltuie mai multi bani decat a facut-o cu ceva timp in urma. De retinut ca relatiile puternice si deschise parinte-copil ajuta la reducerea probabilitatii ca adolescentii sa consume droguri.

Bebelusii nu au o perioada specifica de somn. In general, dorm la fiecare 3 ore si se trezesc plangand. Un nou-nascut nu face diferenta intre zi si noapte, acest lucru poate explica de ce dorm atat de putin. Dupa primele saptamani, bebelusii vor incepe sa invete cum si cand sa doarma, intelegand diferenta dintre zi si noapte.

Sfaturi pentru ca bebelusul sa doarma mai bine:

• copilul ar trebui sa se afle intr-un mediu foarte calm;
• pastrarea linistei in timp ce bebelusul doarme;
• parintii trebuie sa se joace mult cu bebelusul in timpul zilei. Acestia pot include si animalul de companie in jocuri. Noaptea se va simti atat de obosit, incat va adormi repede.
• daca copilul se trezeste in timpul noptii, nu trebuie pornita lumina imediat. De asemenea, nu trebuie mutat langa o sursa de lumina;
• stabilirea unui program de somn;
• baia inainte de culcare, va promova somnul.

Invata sa folosesti luminile din camera lui

Luminile duc la trezire si activitate, in timp ce intunericul promoveaza somnul. Prin urmare, parintii ar trebui sa isi obisnuiasca copilul sa stea in lumina in timpul zilei si fara, cand vine noaptea.

• in timpul zilei – lumina soarelui trebuie lasata sa intre in casa;
• in timpul noptii – trebuie renuntat incet la lumini, inainte ca bebelusul sa adoarma, astfel se va obisnui treptat.

Majoritatea parintilor apeleaza, de asemenea, la lampi mici, pentru a nu lasa prea multa lumina in camera noaptea.

Evitati sa-l luati din pat imediat ce plange

Parintii nu ar trebui sa alerge sa isi ia copilul in brate de fiecare data cand acesta incepe sa planga. In locul acestui instinct, ei ar trebui sa il lase cateva minute, sa aiba ocazia sa se linisteasca singur si sa se intoarca la somn.

Aveti rabdare

Chiar daca bebelusul s-a obisnuit cu orele de somn, la un moment dat, el se poate trezi plangand in toiul noptii. Acest lucru este normal, mai ales daca a dormit dupa-amiaza sau daca are un anumit disconfort, cum ar fi febra.

• Zero stres!

Unii parinti subestimeaza impactul pe care il poate avea o cearta asupra copilului lor. Cu toate acestea, copilul ar putea pune apoi intrebari ingrijoratoare cu privire la viitorul familiei sale si in special despre parintii sai, cum ar fi: „Vor parintii mei sa divorteze? ”; „Parintii mei nu se mai iubesc?”; „Ce se va intampla cu mine?”

Pentru a evita stresul acestora este bine ca parintii sa evite sa se certe in fata copiilor, iar daca sunt mai multi copii in familie, acestia sa fie urmariti sa nu se certe sau sa nu se raneasca si sa se intervina atunci cand este cazul.

• Monitorizarea performantelor scolare

Suprqavegherea regulata a copiilor pe perioada anului scolar le va oferi parintilor posibilitatea de a petrece timp pretios cu ei si de a depasi distanta care poate aparea in perioadele de criza. In plus, atunci cand unitatea familiei merge prost, copilul are de suferit, iar rezultatele scolare sunt cele care platesc pretul. Daca un elev are probleme acasa, si notele de la scoala tind sa scada.

Pentru a detecta diversele probleme care pot aparea din acest punct de vedere, este recomandat ca parintii sa se asigure ca notele nu scad brusc (insa monitorizarea nu inseamna ca trebuie sa fie tot timpul la spatele copilului sau sa se astepte la rezultate stralucitoare de fiecare data) si sa ramana la curent cu ceea ce au profesorii de la clasa de comunicat.

• De preferat diplomatia

Psihologia unui copil este fragila. O cearta nu va ramane niciodata inofensiva. Violenta verbala si fizica intre doua persoane din familie poate duce la stari de anxietate, agresivitate sau chiar la o stima de sine scazuta ori la urmari mai grave precum depresia. Pentru a evita crearea unor traume, este recomandat ca parintii sa evite orice forma de violenta, cu orice pret.

Cum pot fi invatati copiii sa se adapteze la spatiul?

Unul dintre cele mai bune moduri de a prezice daca un copil se va orienta catre o ocupatie stiintifica sau tehnica este confortul copilului in reprezentarea spatiului. Aceste competente sunt prezente in mod special in jocuri in care trebuie, de exemplu, sa citeasca si sa creeze imagini grafice sau ultrasonice, desene tehnice si planuri arhitecturale, sau chiar sectiuni transversale ale unor obiecte.

Aceasta abilitate merge mana in mana cu abilitatile matematice, acestea fiind de fapt un indicator mult mai sigur, in cazul celor mici, al succesului academic viitor decat precocitatea lor in lectura sau calitatile lor sociale si emotionale.

Jocurile cu diverse cuburi sunt perfecte pentru reprezentarea spatiului, desi putini oameni sunt constienti de acest aspect. In general, se stie ca jocurile cu cuburi dezvolta abilitati motrice fine, abilitati sociale, lingvistice si cognitive, dar copiii care se joaca cu blocuri de constructie sau caramizi le este mai usor sa se orienteze in spatiu decat alti copii. Sunt deosebit de utile jocurile in care cei mici trebuie sa reproduca o structura data din instructiuni.

Limbajul este un suport important pentru stapanirea structurarii spatiului. Cu cat copiii aud mai mult acest vocabular specific, cu atat il vor integra mai usor. Cei care au cele mai vaste cunostinte in domeniu au sanse mai mari sa isi gaseasca drum in spatiu pe masura ce cresc. Parintii pot contribui, folosind cuvinte pentru a descrie obiectele bazate pe:

• dimensiunile lor (mari, mici, scurte, largi, inguste)
• forma lor (cerc, patrat, triunghi, oval, dreptunghi)
• proprietatile lor (rotunde, drepte, curbate, arcuite)

Exista de asemenea legaturi benefice intre rezolvarea puzzle-urilor si posibilitatea de reperare in spatiu. Acestia isi imagineaza ce piese ar putea fi potrivite, fie pe baza formelor lor, fie prin vizualizarea elementele desenate.

Cum poate fi copilul motivat si incurajat sa persevereze?

Parintele ar trebui sa aiba asteptari realiste cu privire la propriul copil. Fiecare copil este diferit, iar varsta, personalitatea, abilitatile sale ii vor influenta viteza de invatare. Daca solicitarile parintelui sunt prea mari, acest lucru ar putea descuraja copilul motiv pentru care adultii ar trebui sa valorizeze efortul mai degraba decat rezultatul.

De asemenea, parintele trebuie sa arate ca are incredere in abilitatile copilului si sa nu incerce sa il supraprotejeze. In felul acesta, un copil increzator este un copil mai motivat. Copilul are nevoie de multa atentie si de incurajarea parintilor pentru a se dezvolta si pentru a persevera asa ca oricat de obositi sau ocupati sunt, parintii ar trebui sa puna binele copilului pe primul plan si sa fie alaturi de el.

Parintii trebuie sa fie mandri de ceea ce face copilul lor si sa nu astepte rezultatul perfect. Un copil pentru a fi motivat, trebuie laudat imediat ce progreseaza, iar felicitarile trebuie concentrare asupra lui si nu asupra parintelui.

In plus, copilul trebuie lasat sa aleaga ce ii place sa faca. Nu este nevoie ca parintii sa insiste sa invete sa cante la pian daca el prefera sa joace fotbal, spre exemplu. Un alt pas important este sa i se explice si ce inseamna esecul, dar si faptul ca esecul si greselile fac parte din procesul de invatare. Unui copil ar trebui sa i se aduca aminte de micile victorii pe care le-a obtinut in trecut pentru un plus de motivare.

Daca cel mic se descurajeaza, parintele ar trebui sa ii ofere posibile optiuni mai degraba decat o singura solutie. De exemplu, acesta ar trebui sa fie ajutat sa-si imparta sarcinile in etape atunci cand este posibil. De asemenea, trebuie sa i se aminteasca de obiectivul final, astfel incat sa-si poata recapata motivatia.

Reflexul de supt este complet natural la fat si la sugar, acestia fiind surprinsi cu degetele mari în gura chiar si in timpul ecografiilor. Prin urmare, reflexul de supt este innascut la copii, este un fenomen spontan si inconstient care ii permite sa se calmeze, sa se linisteasca datorita endorfinelor secretate. Acest obicei continua, de obicei, dupa nastere, iar copilul poate apela apoi si la alte obiecte, cum ar fi suzeta sau chiar o bucata de material.

Parintii nu trebuie sa isi faca nici cea mai mica problema pentru acest fenomen fiind complet normal. Problema apare atunci cand copilul continua sa-si suga degetul mare sau suzeta dupa 2 sau 3 ani. La această varsta nu mai are o nevoie fiziologica de a suge, iar consecintele pe termen lung pot fi cu adevarat dezastruoase.

Pericolele cauzate de obiceiurile proaste ale bebelusilor

Dincolo de problemele de comunicare pe care le poate provoca purtarea constanta a suzetei sau suptul degetului mare, pot aparea si diferite tipuri de malpozitii dentare, in principal din cauza unei pozitii proaste a limbii:

• Dintii superiori pot fi mai avansati decat cei inferiori
• Dintii inferiori pot fi mai avansati decat cei superiori
• Dintii pot fi pozitionati incorect sau indoiti
• Dintii pot creste inapoi
• Maxilarele pot fi compensate între ele (prognatiea sau retrognatie)

Evident, nu toti copiii care isi sug degetele mari vor suferi de probleme ale dintilor, insa e bine sa se formeze din timp niste obiceiuri sanatoase pentru a evita situatile neplacute. O vizita in cabinetul medicului dentist este absolut necesara, in special in primii 2 ani de viata, dentistul fiind cel care poate oferi copilului tratament ortodontic timpuriu pentru a evita aparitia altor probleme.

Activitati distractive ce pot fi facute impreuna, in casa

Printre cele mai cunoscute activitati amuzante care pot fi facute in casa de catre parinti impreuna cu copiii lor de 2 ani sunt incluse activitatile simple, aparent banale, dar foarte importante pentru dezvoltarea acestora. Ceea ce inseamna ca o mica prezentare de moda poate ajuta copilul nu numai sa se distreze, ci si sa invete sa se imbrace, stimulandu-i creativitatea, imaginatia, dar si abilitatile de a se imbraca si de a-si purta singuri de grija.

O alta activitate amuzanta pe care o pot face parintii impreuna cu copiii de 2 ani in casa este o mica reprezentatie teatrala. Un teatru de papusi facut impreuna cu copiii dupa o poveste sau un basm deja cunoscut de ei din lecturile de seara sau dupa o poveste inventata este o activitate foarte buna care ii dezvolta creativitatea, abilitatile lingvistice si sociale, dar si abilitatile motorii fine.

Un alt joc si totodata o activitate amuzanta si plina de subintelesuri este joaca de-a v-ati ascunselea cu parintii sau cu jucariile. Cei mici se pot juca acest joc foarte interesant, preferat de copii de toate varstele din intreaga lume, dezvoltandu-le acestora abilitatea de a asculta, de a rezolva probleme, de a avea o memorie mult mai buna.

Nu in ultimul rand, o alta activitate interesanta pe care o pot face parintii impreuna cu copiii in casa este desenarea conturului corpului copilului de catre parinte pe o coala mare de carton, explicandu-i ulterior acestuia denumirea si rolul fiecarui membru in parte si desenand chiar si organele.