Plită cu inducție sau pe gaz? Ce se schimbă la gătit, la factură și la siguranță
Plita cu inducție nu încălzește suprafața de sticlă. Încălzește direct vasul. Sub sticlă se află bobine prin care trece un curent alternativ, iar câmpul magnetic produs induce căldură în baza vasului, dacă aceasta este din material feromagnetic.
Consecințele sunt concrete. Apa pentru paste fierbe în 3-4 minute, față de 7-9 minute pe gaz. Căldura se oprește instantaneu la ridicarea vasului. Suprafața din jurul zonei de gătit rămâne rece, încălzită doar indirect de vasul fierbinte.
Randamentul energetic ajunge la 85-90%, față de 40-55% la gaz, unde o mare parte din căldură se pierde în jurul vasului, în aerul din bucătărie.
Vasele compatibile și testul magnetului
Inducția funcționează doar cu vase care au baza din oțel feromagnetic sau fontă.
Testul simplu: un magnet de frigider care se lipește ferm de baza vasului confirmă compatibilitatea.
Vasele din aluminiu, cupru, sticlă, ceramică sau inox austenitic fără bază specială nu funcționează.
Majoritatea vaselor noi au simbolul inducției, o spirală, pe ambalaj sau pe bază.
Înlocuirea unui set complet de vase costă, pentru o calitate decentă, între 400 și 1.500 de lei, un cost care trebuie pus în calculul trecerii la inducție.
Tigaia de fontă, grea, încălzește uniform și merge perfect pe inducție. Wok-ul cu fund rotund nu, decât pe plitele cu zonă dedicată.
Gătitul, diferit în câteva privințe
Controlul este foarte precis, pe trepte numerotate, cu reacție imediată. Sosurile delicate, ciocolata topită, laptele care nu trebuie să dea în foc se controlează mai ușor decât pe gaz. Flacăra vizibilă lipsește, iar mulți bucătari obișnuiți cu gazul au nevoie de câteva săptămâni să aprecieze intensitatea după sunet și după aspect, nu după foc.
Prăjitul ardeiului direct pe flacără sau flambarea nu se pot face. Funcția de putere maximă temporară, numită booster, aduce apa la fierbere foarte repede. Plitele cu zone flexibile, fără cercuri fixe, acceptă vase de orice formă și mărime.
Instalarea și puterea electrică necesară
O plită cu inducție cu 4 zone are o putere totală de 7-7,5 kilowați.
Instalația electrică trebuie să suporte această încărcare: un circuit dedicat, cu cablu de secțiune corespunzătoare și siguranță adecvată, de regulă 32 de amperi pe monofazat sau o conexiune trifazată.
În apartamentele vechi, cu puterea contractată de 3-4 kilowați, plita, cuptorul și mașina de spălat pornite simultan declanșează siguranța generală. Mărirea puterii contractate se cere distribuitorului și poate implica un nou aviz și costuri.
Multe plite au limitare de putere reglabilă, care permite funcționarea pe instalații mai slabe, cu prețul unei încălziri mai lente.
Montajul se face de un electrician autorizat.
Costul pe an, gaz față de inducție
Consumul pentru gătit al unei familii de 4 persoane, cu mese zilnice, se situează în jur de 400-700 de kilowați-oră de energie utilă pe an.
Pe gaz, cu randament scăzut, asta înseamnă 900-1.500 de kilowați-oră de gaz. Pe inducție, 450-800 de kilowați-oră electric.
Cu prețurile actuale, diferența anuală de cost este relativ mică, de ordinul a câteva zeci sau o sută-două de lei, într-o direcție sau alta, în funcție de tarifele contractate.
Argumentul principal pentru inducție nu este factura, ci viteza, curățenia și siguranța.
Pentru casele cu panouri fotovoltaice, gătitul la prânz pe inducție folosește energie proprie.
Siguranța și calitatea aerului
Aragazul pe gaz produce în bucătărie dioxid de azot și particule fine, în concentrații care, în bucătăriile mici fără hotă, depășesc frecvent valorile recomandate pentru aerul exterior. Studiile au asociat expunerea din copilărie cu un risc crescut de simptome astmatice.
Inducția nu produce produse de ardere. Hota rămâne utilă pentru aburi și grăsimi.
Flacăra deschisă, uitată aprinsă sau stinsă de un curent de aer cu robinetul deschis, lipsește.
Suprafața rămâne caldă câteva minute după gătit, dar nu fierbinte ca un ochi de aragaz electric clasic.
Purtătorii de stimulatoare cardiace discută cu medicul distanța recomandată față de plită.
Curățenia și durata de viață
Sticla ceramică se curăță cu o lavetă umedă, imediat după răcire. Nu se ard resturile, pentru că suprafața din jurul vasului nu se încinge.
Racleta specială îndepărtează depunerile. Bureții abrazivi zgârie.
Obiectele grele scăpate pe sticlă o pot crăpa. Înlocuirea sticlei costă, frecvent, o parte importantă din prețul plitei.
Durata de viață a unei plite de calitate medie se situează, în utilizare normală, la 10-15 ani.
Plită cu inducție în bucătăria unui apartament vechi
Trecerea de la gaz la inducție, într-un bloc construit înainte de 1990, ridică două întrebări practice: puterea contractată și ce se întâmplă cu instalația de gaz rămasă.
Puterea se verifică pe factura de energie sau în contract. Sub 5 kilowați, o plită cu 4 zone, fără limitare, va declanșa frecvent siguranța.
Instalația de gaz nefolosită se sigilează la robinet sau se debranșează, prin distribuitor, iar dacă centrala funcționează în continuare pe gaz, verificările periodice rămân obligatorii pentru ea. Dacă gazul era folosit doar la aragaz, debranșarea completă elimină verificările la 2 ani și abonamentul, cu economii anuale de câteva sute de lei, dar reconectarea ulterioară costă și durează.
Pentru multe familii din blocurile vechi, această economie, plus aerul mai curat din bucătărie, contează mai mult decât diferența de cost a gătitului. Blatul existent se decupează la dimensiunile noii plite. Decupajul vechi, făcut pentru aragazul clasic, rareori se potrivește.