Datele tale personale și drepturile pe care ți le dă GDPR, explicate pentru persoane fizice
Regulamentul general privind protecția datelor definește datele personale ca orice informație care identifică sau poate identifica o persoană fizică. Numele, adresa, numărul de telefon, e-mailul, codul numeric personal, dar și adresa IP, datele de localizare, înregistrările video sau istoricul de cumpărături.
Categoriile speciale, cum sunt datele despre sănătate, originea etnică, convingerile religioase sau datele biometrice, beneficiază de protecție suplimentară.
Regulamentul se aplică oricărei organizații care prelucrează date ale persoanelor din Uniunea Europeană, indiferent unde are sediul. Nu se aplică activităților strict personale sau casnice: agenda de telefon a unei persoane nu intră sub incidența lui.
Dreptul de acces și ce poți afla
Orice persoană poate cere unei organizații să confirme dacă îi prelucrează datele și, în caz afirmativ, să îi furnizeze o copie a acestora. Răspunsul trebuie să includă scopul prelucrării, categoriile de date, destinatarii cărora le-au fost transmise, perioada de păstrare și sursa, dacă datele nu au fost colectate direct. Termenul de răspuns este de o lună, cu posibilitate de prelungire motivată pentru cererile complexe. Prima copie este gratuită.
Termenul de o lună se prelungește cu maximum două luni, cu justificare, iar tăcerea organizației după acest interval este ea însăși o încălcare. Cererea se formulează simplu, prin e-mail sau scrisoare, cu identificarea persoanei. Multe companii au adrese dedicate sau formulare pentru astfel de solicitări, menționate în politica de confidențialitate.
Dreptul de a fi uitat permite solicitarea ștergerii datelor în anumite situații: datele nu mai sunt necesare scopului inițial, consimțământul a fost retras, prelucrarea este ilegală sau persoana se opune prelucrării în scop de marketing.
Nu este un drept absolut. Organizațiile pot refuza ștergerea atunci când au o obligație legală de păstrare, precum documentele contabile, pentru constatarea sau apărarea unui drept în instanță sau în alte situații prevăzute expres. Un magazin online nu poate șterge factura unei comenzi, dar poate șterge contul, istoricul de navigare și abonarea la newsletter.
Opoziția la marketing și retragerea consimțământului
Dezabonarea de la mesajele comerciale trebuie să fie la fel de simplă ca abonarea. Linkul din subsolul fiecărui e-mail comercial nu este o favoare, ci o obligație.
Opoziția la prelucrarea în scop de marketing direct este absolută: organizația trebuie să înceteze, fără să poată invoca vreun interes.
Consimțământul dat pentru cookie-uri, pentru newsletter sau pentru profilare se poate retrage oricând, iar retragerea nu afectează legalitatea prelucrării anterioare.
Apelurile telefonice comerciale nesolicitate, repetate după o cerere de încetare, încalcă atât regulile de protecție a datelor, cât și pe cele din comunicațiile electronice.
Rectificarea, portabilitatea și deciziile automate
Datele inexacte se corectează la cerere, fără întârziere nejustificată. O adresă greșită într-o bază de date bancară sau medicală poate avea consecințe reale.
Portabilitatea permite primirea datelor furnizate unei organizații într-un format structurat, pentru transmiterea lor către alta, de exemplu la schimbarea unui furnizor de servicii.
Deciziile luate exclusiv automat, fără intervenție umană, care produc efecte juridice sau similare, cum ar fi refuzul automat al unui credit, pot fi contestate. Persoana are dreptul la intervenție umană și la explicarea logicii deciziei.
Cum se face o plângere
Primul pas este cererea adresată direct organizației, cu păstrarea dovezii transmiterii.
Dacă răspunsul lipsește după o lună sau este nesatisfăcător, plângerea se depune la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, prin formularul disponibil online. Plângerea este gratuită.
Amenzile aplicate în România au ajuns, în cazurile mari, la sute de mii de euro; pentru firmele mici, ordinul de mărime este de câteva mii.
Autoritatea poate investiga, poate dispune măsuri corective și poate aplica amenzi.
Pentru prejudiciile suferite, despăgubirile se cer în instanță.
Documentarea contează: capturi de ecran, e-mailuri, date, numele persoanelor contactate. O plângere cu dovezi concrete se soluționează considerabil mai repede decât una bazată pe descrieri generale.
Obiceiuri simple de protecție
Formularele online se completează cu minimul necesar. Câmpurile opționale rămân goale.
Politica de confidențialitate se citește măcar în diagonală înainte de a accepta, mai ales la aplicațiile care cer acces la contacte, locație sau cameră.
Copia actului de identitate nu se transmite decât atunci când există o obligație legală de identificare, iar informațiile care nu sunt necesare, cum ar fi fotografia sau seria, pot fi acoperite.
Permisiunile aplicațiilor de pe telefon se verifică periodic și se retrag cele care nu au legătură cu funcția aplicației.
Camerele de supraveghere, fotografiile și vecinii
Camerele montate de persoane fizice care filmează exclusiv propria proprietate intră, în general, în excepția activităților casnice.
Cele care filmează și spațiul public, trotuarul, curtea vecinului sau holul comun al blocului ies din această excepție și trebuie să respecte regulile de protecție a datelor: informarea prin semne vizibile, păstrarea limitată a înregistrărilor, orientarea cât mai restrânsă.
Asociațiile de proprietari care montează camere în spațiile comune au nevoie de o hotărâre a adunării generale, de informare și de reguli de acces la înregistrări.
Publicarea online a fotografiilor în care apar alte persoane identificabile, fără acordul lor, poate încălca atât regulile de protecție a datelor, cât și dreptul la imagine, iar pentru imaginile cu minori, precauția este cu atât mai mare. Grupurile de părinți de pe aplicațiile de mesagerie, unde circulă zilnic fotografii din clasă, sunt exemplul cel mai frecvent în care această regulă se încalcă fără ca nimeni să o observe.